Angajații aeroporturilor din București resping listarea la bursă: „Ne opunem categoric” — ce se află în spatele conflictului
Sindicatele și angajații Companiei Naționale Aeroporturi București se opun categoric planurilor de listare la Bursa de Valori București, în contextul în care guvernul a anunțat că ia în calcul introducerea pe piața de capital a unor pachete minoritare din companiile de stat, printre care și operatorul aeroportuar.
Tensiunile au escaladat după ce premierul Ilie Bolojan a declarat că listarea la bursă a unor companii publice, inclusiv a Aeroportului Henri Coandă din Otopeni, reprezintă o prioritate pentru 2026. Oficialul a argumentat că o astfel de măsură ar aduce o mai bună transparență, ar revigora piața de capital și ar îmbunătăți managementul companiilor respective. Angajații aeroportului văd lucrurile cu totul diferit.

Reprezentanții salariaților companiei aeroportuare au transmis că se opun categoric ideii de listare, invocând mai multe motive: teama de privatizare parțială, posibilele concedieri în cazul restructurărilor impuse de acționarii privați și incertitudinea cu privire la viitorul salarial și al beneficiilor. Angajații se tem că intrarea investitorilor externi în companie ar putea duce la presiuni pentru reducerea costurilor, inclusiv a forței de muncă.
Compania Națională Aeroporturi București administrează cel mai mare hub aeronautic din România — Aeroportul Internațional Henri Coandă din Otopeni — dar și Aeroportul Internațional Aurel Vlaicu din Băneasa. Cele două aeroporturi au înregistrat în ultimii ani creșteri semnificative ale traficului de pasageri, ceea ce le face atractive pentru potențiali investitori de pe piața de capital.
Dezbaterea privind listarea companiilor de stat este parte dintr-un proiect mai amplu de reformă economică susținut de Executiv în contextul negocierilor cu instituțiile financiare internaționale. Guvernul mizează că listarea unor pachete minoritare — fără pierderea controlului statului — ar putea aduce venituri suplimentare la buget și ar disciplina managementul companiilor de stat prin expunerea la cerințele pieței.
Rămâne de văzut dacă presiunile sindicale vor tempera sau opri planurile guvernamentale, cu atât mai mult cu cât alegerile locale și parlamentare din 2028 ar putea face orice decizie impopulară dificil de asumat politic.